Le Pen și Mélenchon, favoriți la prezidențialele din 2027, în umbra economiei fragilor lăsate de Macron

Emmanuel Macron, care își va încheia cel de-al doilea mandat prezidențial în

Elections 2027: Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon se poziționează ca principali favoriți pentru a atinge al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța, într-un context marcat de slăbiciunea economică lăsată în urmă de Emmanuel Macron.

Horoscop și Astrologie

Capricornul se confruntă cu surprize sociale când Venus se îndreaptă înapoiVirgo, pregătește-te: Venus și Mercur în retrogradă îți schimbă viațaVenus retrogradă în Scorpion: Libra se confruntă cu provocări în iubire și baniCum îți descoperi adevărata ta personalitate

Un studiu de opinie recent realizat de Institutul Ipsos arată că lidera naționalistă Marine Le Pen și politicianul de stânga Jean-Luc Mélenchon rămân cele două figuri cu cele mai mari șanse de a se califica pentru runda decisivă. În primul tur, Le Pen se află în fruntea clasamentului, cu o rată de sprijin situată între 35 și 37 la sută. În ceea ce privește al doilea tur, Mélenchon reușește să ajungă în finală în cinci dintre scenariile simulate de cercetători. Potrivit informațiilor transmise de agenția de știri Reuters, se proiectează că Le Pen va învinge cu mare avans Mélenchon în confruntarea finală.

Emmanuel Macron, care își va încheia cel de-al doilea mandat prezidențial în luna mai a anului viitor, riscă să fie clasat printre cei mai nepopulari președinți din istoria Franței postbelice. Datele Ipsos indică că la finalul anului 2025, doar 18 la sută dintre cetățenii francezi aprobau politicile sale, în timp ce 77 la sută le considerau nefavorabile. Pentru comparație, fostul președinte social-democrat François Hollande a părăsit funcția cu o rată de aprobare de 26 la sută.

Jean-Luc Mélenchon, în vârstă de 75 de ani, este la a patra încercare pentru

Macron lasă în urmă partidul său, Renașterea, o formațiune liberală de centru aflată în declin, precum și o economie fragilă, pe punctul de colaps, conform analizei economistei și laureatei Nobel Paul Krugman. Această criză economică devine un teren de joc pentru partidele radicale, etichetate de presa liberală franceză drept „extremiste”, care încearcă să transforme nemulțumirea publică în voturi.

Jean-Luc Mélenchon, în vârstă de 75 de ani, este la a patra încercare pentru președinția Franței, după candidaturile din 2012, 2017 și 2022. Ca lider al Franței Rebelă, o formațiune socialist-democrată, eurosceptică și populistă, el are acum șanse concrete de a ajunge în turul decisiv. La fel, Marine Le Pen, șefa partidului naționalist conservator Adunarea Națională, a mai concurat de trei ori. Ea a reușit să ajungă în finală în 2017 și 2022, dar a cedat de fiecare dată în fața lui Macron.

În ceea ce privește ceilalți candidați, pe 11 octombrie, Raphaël Glucksmann a fost oficializat ca candidatul axei de centru-stânga, cu sprijin din partea Partidului Socialist, Mouvement Démocrate și Stânga Republicană și Socialistă. Axa de centru-dreaptă pare că va fi fragmentată în mai multe formațiuni. Partidul Republican, o formațiune conservatoare neo-gaullistă, sprijinește fostul ministru al Internelor Bruno Retailleau. Formațiunea liberală de centru Renașterea, condusă de Macron, a ales ca candidat Gabriel Attal, fostul prim-ministru al Franței din 2024, primul om gay care a deținut această funcție în istoria țării. În sfârșit, partidul liberal de centru-dreaptă Les Horizons a numit Edouard Philippe, care a fost prim-ministru între 2017 și 2020.